4 motive pentru a nu consuma carne

”Orice adevăr trece prin trei stadii. Prima oară, este ridiculizat. Apoi, este combătut violent. Iar în cele din urmă este acceptat ca fiind de la sine înțeles. ”

                                                           Arthur Schopenhauer

Îți pot da 100 de motive pentru care nu e bine să mănânci carne. Însă nu voi face asta. Patru sunt destule: etice, biologice, ecologice și științifice.

Iată ce m-a convins pe mine să renunț definitiv la carne.

1. Motive etice;

Sute de milioane de animale sunt ucise anual pentru producerea de carne și derivate din carne.

Iar până la sacrificare, sunt crescute în condiții mizerabile, încât moartea este mai degrabă salvarea, decât o pedeapsă.

Sunt ținute în spații extrem de mici, ajungând adesea să se bălăcească în propriile excremente.

Sunt private de lumină naturală și mișcare, pentru că trebuie să crească și să se îngrașe ultra rapid, nu să fie sănătoase.

De multe ori, sunt bătute, tratate inuman și hrănite cu carne provenită de la alte animale, moarte sau chiar bolnave.

În definitiv, în ochii industriei procesatoare, ele nu sunt ființe vii, ca mine și ca tine, ci doar hălci de carne.

Am creat o nevoie falsă de carne și derivate, pe care o întreținem cu dârzenie. Adăugăm coloranți, MSG și alte toxine, care mai de care mai adictive și nocive pentru organism. Totul pentru a crea și întreține dependența.

Cui îi pasă de sănătate? Cine are de câștigat dacă noi suntem sănătoși? Exact: doar noi. În niciun caz industria procesatoare de carne.

Din perspectiva industriei, dependența consumatorului este țelul suprem. Sponsorizează studii, medici și mass-media (prin reclame și nu numai) pentru a ne băga bine în cap că proteinele din carne sunt baza și că în lipsa lor ne prăpădim rapid.

Repetiția e mama învățării. Sigur că dacă primești același mesaj, de pretutindeni, vei ajunge să crezi că asta este realitatea. Obișnuiește-ți corpul cu toate chimicalele adictive din carne și vei ajunge să vrei să crezi că orice fel de mancare/produs cu carne îți face bine.

Și atunci, mai contează drepturile animalelor? Faptul că sunt crescute în condiții inumane? Că sunt batjocorite și tratate ca niște obiecte? Sau că sunt sacrificate fără milă, pentru ca producătorii să aibă buzunarul plin?

Iată un video scurt, pentru a-ți face o idee prin ce trec animalele până când ajung frumos ambalate, pe rafturi. Pentru subtitrare în limba română, apasă pe CC, apoi ”Translate Options”, alege ”Romanian” și apoi OK. Atenție: conține imagini șocante!

http://youtu.be/iBbYUdvGWk0

În ignoranța noastră, avem nevoie de drepturi scrise și de un sistem bazat pe pedepse, pentru a nu răni, batjocori, ucide sau folosi alte ființe, pentru propria distracție.

Inventăm tot felul de argumente și teorii, pentru a justifica aceste orori sau a instiga la realizarea lor. Lansăm tot soiul de mituri pentru a crea și întreține dependența.

Ne credem morali, cetățeni respectabili pentru că nu încălcăm drepturile celorlalți, dar n-avem nicio problemă în a batjocori, bate, chinui sau ucide animalele.

Gradul de involuție al unei societăți este direct proporțional cu acceptarea sau chiar încurajarea acestor abuzuri.

Noi nu avem nevoie de carne pentru a trăi. Dimpotrivă, organismul nostru nu este făcut să proceseze și să asimileze carnea.

Sigur că, în timp, a fost nevoit să se adapteze și la această eroare, dar cu ce preț? Cum poate fi asta o evoluție? Suntem o societate sănătoasă-tun, cu spitalele pline.

Prin consumul de carne, nu facem decât să ne umplem stomacurile cu hrană destinată altei specii, în beneficiul industriei procesatoare de carne și în dezavantajul propriului organism.

Consumul de carne ne scurtează dramatic durata de viață și duce la boli grave, precum cancerul.

Dacă tot ne credem mai presus de animale, atunci hai să ne și comportăm ca atare.

Ce-ar fi să nu ne mai batem joc de ființele care nu sunt așa de puternice ca noi?

Ce-ar fi să nu ne mai gândim doar la plăcerea gustului și la câștiguri, indiferent de mijloace?

Ce-ar fi să arătăm compasiune?

Ce-ar fi să ne pese?

2. Motive biologice;

Omul este singura ființă confuză în ceea ce privește alimentația.

Ba se crede carnivor, ba omnivor, ba erbivor, cu porniri omnivore/carnivore.

Este singura ființă care și-a forțat organismul să se adapteze la hrana altei specii.

Nu din necesitate, ci din pură plăcere a gustului.

Este singura specie care se crede nevoită să crească alte specii de animale, pentru hrană/îmbrăcăminte/propriul divertisment.

Și singura care găsește necesară gătirea alimentelor, după ”îmbogățirea” acestora cu edulcoranți, excitoxine, coloranți și hormoni.

Omul are o relație întrutotul toxică cu mâncarea. Motiv pentru care inventează diverse argumente pseudo-științifice, pentru a-și justifica poftele și a-și întreține astfel dependența de carne.

Singura soluție pentru a ieși din această confuzie  este să ne întoarcem la bază: anatomia propriului organism.

Poate așa o să ne dăm seama, datorită diferențelor evidente, că nu suntem nici carnivore, nici omnivore, și nici erbivore.

Anatomia corpului nostru este dovada clară a speciei din care facem parte: frugivoră. Totodată, e dovada clară că orice altceva în afară de fructe, salate, legume, nuci și semințe e în plus și că nu are ce căuta în alimentația noastră.

Dacă încă mai ai dubii legate de specia din care facem parte, îți propun un test. Imaginează-ți că ești într-o junglă. Ai de ales între a culege un fruct dintr-un copac sau a ucide un animal. Ce faci?

Chiar te vezi sfâșiind un animal, iar apoi mâncându-i carnea crudă? Repet: nu gătită. Crudă!

Te vezi capabil de așa ceva?

3. Ecologic;

Creșterea animalelor pentru carne necesită un consum de resurse foarte mare și complet nejustificat.

În plus, această activitate este foarte dăunătoare, atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea publică.

În anul 2006, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a SUA a emis un raport ce susține că industria procesatoare de carne este în top 3 al celor mai mari ”contribuitori” la poluarea mediului. (1)

Numai emisiile de gaze de la fermele de animale le depășesc pe cele datorate mijloacelor de transport. (1)

Industria procesatoare de carne este responsabilă pentru poluarea aerului, a apelor, degradarea terenurilor, dispariția speciilor, pierderea biodiversității și schimbarea climatică.

Este nevoie de suprafețe din ce în ce mai mari de teren și de un consum crescând de energie și apă, pentru hrănirea, creșterea și sacrificarea animalelor.

Peste 100 de milioane de hectare de teren au fost alocate doar în SUA, pentru creșterea grâului necesar hrănirii animalelor. (2)

Cercetătorii de la Institutul Smithsonian au constatat că în fiecare minut se eliberează/defrișează echivalentul a șapte terenuri de fotbal, în toată lumea, pentru a face loc fermelor de animale. (2)

Aceeași suprafață de teren necesară pentru hrănirea a 10-15 vegetarieni, de-abia ajunge pentru două persoane consumatoare de produse de origine animală. (4)

Cultivăm, pe majoritatea terenurilor, hrană pentru alte specii, iar apoi ne plângem că n-avem loc să plantăm vegetale bio, pentru consumul nostru.

Dejecțiile de la ferme depozitate haotic și netratate corespunzător poluează solul, apa și aerul. Atunci când sunt puse în straturi succesive pe sol, ajung să se infiltreze până și în stratul de pânză freatică.

În multe sate din România, apa provenită din stratul de pânză freatică este toxică, tocmai datorită deșeurilor de la animale. Cu toate acestea, oamenii continuă să le depoziteze haotic și să bea cu nădejde apa infestată.

Infiltrarea în pânza freatică a nitraților din deșeurile de animale duce la aparția sindromului copilului albastru -adesea fatal pentru infanți- și a avorturilor spontane. (3)

Deșeurile animale conțin patogeni foarte dăunători, cum ar fi Salmonela, E. coli și coliformi fecali, de până la 100 de ori mai concentrați decât cei proveniți din resturile umane. Peste 40 de boli se pot transmite de la animale la oameni, datorită resturilor acestora. (3)

În anul 2000 s-au raportat peste 1300 de cazuri de gastroenterită și șase morți, numai în SUA, datorită contaminării apei cu E. coli, provenită din deșeurile animalelor.(3)

Iar în 1993, contaminarea apei din Milwaukee cu Cryptosporidium, a cauzat moartea a peste 100 de oameni și îmbolnăvirea altor 400.000. (3)

Ajunse în râuri, mări și oceane, deșeurile pline de hormoni de creștere, chimicale și alte toxine, duc la moartea în lanț a peștilor, distrugând echilibrul eco-sistemului acvatic.

Infiltrate în ape, anumite componente ale deșeurilor animaliere duc la o dezvoltare masivă a algelor, care folosesc tot oxigenul din apă, făcând zona respectivă neprielnică vietăților acvatice.

În SUA, mărimea acestor ”zone moarte” a fluctuat de la peste 2 milioane de hectare în anul 2002, la aproape 2 milioane de hectare, în 2010. (3)

Amoniacul, unul dintre gazele rezultate în urma descompunerii materiilor fecale animaliere poate ajunge până la 500 de km distanță, pentru ca apoi să se infiltreze în ape, tulburând dramatic echilibrul acvatic și creând astfel de ”zone moarte”.(3)

Oamenii care locuiesc în apropierea acestor ferme și mai ales cei care lucrează în ele sunt expuși constant la un un miros pestilențial și la un aer poluat. Gazele emanate din descompunerea deșeurilor conțin foarte multe chimicale dăunătoare.

De exemplu, hidrogenul sulfurat este periculos chiar și în cantități infime. Are efecte negative ireversibile asupra sănătății omului, de la dureri de gât, la atacuri de apoplexie, comă și chiar moarte. (3)

4. Motive științifice;

Second-hand. Cred că așa se pot descrie cel mai bine proteinele de origine animală.

Toate animalele pe care le sacrificăm își iau proteinele de la sursă: verdeața.

Numai omul s-a trezit mai șmecher, ”cugetând” că e nevoie de intermediari pentru a-și asigura nutriția necesară.

Nu poate să mânânce, pur și simplu, salată. E mai incitant să coacă, prăjească sau fiarbă carne, aliment care nici măcar nu este destinat speciei sale.

Dr. Călin Mărginean spune că organismul nostru are nevoie de substanțe levogire (ce rotesc lumina solară spre stânga), pentru a funcționa corespunzător.

Odată gătită, proteina animală completă nu se mai poate asimila, pentru că aminoacizii din ea devin dextrogiri (rotesc lumina solară spre dreapta). (4)

La ce ne folosește faptul că proteinele din carne sunt considerate complete, atât timp cât corpul nostru nu le poate absorbi?

Robert Morse scrie că e mult mai complicat pentru organism să descompună, prin hidroliză, proteinele din carne în aminoacizi simpli, decât să consume vegetalele, care sunt structuri de aminoacizi de bază, extrem de ușor de descompus și digerat. (2009, p. 172)

Proteinele de origine animală au un efect abraziv asupra mucoaselor organismului, ajungându-se, în cazul consumului frecvent de carne, la acumulări excesive de mucozități în țesuturile și cavitățile din organism.

” Mucozitățile acumulate, împreună cu proteinele capturate, vor umple interstițiile și ganglionii limfatici, cavitățile sinusurilor, creierul, plămânii, etc. Coșurile, furunculele și tumorile sunt manifestări ale acestor congestii sau aglomerări de toxine. ” (2009, p. 173)

În cartea Become Younger, dr. Norman Walker scrie că în timpul procesului de dezintegrare a proteinelor din carne, efortul susținut depus de organism duce la eliberarea de cantități excesive de acid uric în organism.  (1995, p. 29).

Consumul constant de carne duce, mai devreme sau mai târziu, la saturarea mușchilor cu acid uric, care se cristalizează, sub formă de ”așchii” microscopice tari și foarte ascuțite.

Mișcarea mușchilor face ca aceste așchii să găurească învelișul nervos, cauzând reumatism, nevrită și sciatică. (1995, p. 29)

Cercetările realizate de instituții precum Colegiul Simmons și Universitatea Harvard au demonstrat faptul că proteina de origine animală este toxică pentru organismul uman.

Carnea este acidă și afectează alcalinitatea organismului, vulnerabilizând sistemul imunitar și favorizând apariția paraziților. (2009, p. 176)

Dr. Călin Mărginean spune despre carne că este o sursă sigură de colesterol și grăsimi saturate, care înfundă vasele de sânge. Iar acest lucru este responsabil de apariția atacurilor cerebrale, a paraliziei, infarctelor și a osteoporozei. (4)

90% dintre produsele de origine animală putrezesc în intestinul gros. Iar substanțele degajate în acest proces (cadaverină, histamină, etc.) irită pereții intestinului gros și duc, în timp, la cancer de colon. (4)

Constipația este una dintre cauzele principale ale apariției cancerului. O golire corespunzătoare a intestinului gros nu este posibilă în lipsa fibrelor. Iar carnea nu conține fibre. Defel. (4)

Prin urmare, durata în care se evacuează materiile fecale este de 8-16 ore în cazul vegetarienilor și de până la 120 de ore în cazul unor consumatori de carne. (4)

Apendicita este o altă consecință a consumului de produse de origine animală. Acestea fac ca microbii din intestinul gros să se înmulțească, moment în care apendicele, o amigdală din burtă, trebuie să lupte strașnic împotriva lor. (4)

Carnea este acidă. Odată consumată, periclitează echilibrul corpului nostru, care este menit să fie bazic. Consumul de carne duce la pierderea de calciu prin urină și, în timp, la osteoporoză. (4)

În plus, pentru a contracara acidul din carne și a restabili echilibrul bazic, corpul nostru ia calciu din oase și din coloana vertebrală, sub formă de bicarbonat de calciu și hidroxid de carbon.(4)

Ceea ce duce la gheboșare, fracturi, osteoporoză și cancer, care nu se dezvoltă decât într-un mediu acid.(4)

Mâncatul cărnii nu numai că nu aduce niciun aport de antioxidanți, ci dimpotrivă, consumă din antioxidanții corpului, ducând la oxidarea și îmbătrânirea organismului.(4)

Histamina prezentă în carne e responsabilă de apariția eczemelor, a ulcerului, astmului bronșic și a cancerului. Pielea, sîngele, intestinele, carnea de porc, de sardine, de ton și de anșoa au conținutul cel mai mare de histamină. (4)

Carnea este materie moartă care epuizează energia corpului, fără a-i oferi decât oboseală și boală în schimb. Cu toate acestea, unii încă mai spun că această materie moartă îi umple de energie. Care să fie explicația?

Robert Morse scrie că este vorba despre o falsă senzație de energie, care dispare la fel de repede cum apare. Aceasta se datorează absorbției în organism a adrenalinei secretate în corpul animalelor, atunci când trăiesc groaza morții. (2009, p. 174-175)

Consumul de carne duce la uzarea glandelor suprarenale, care folosesc adrenalina din carnea animalelor (un neurotransmițător)  și nu mai produc neurotransmițători proprii.

Și așa apar afecțiuni/boli precum o tensiune prea scăzută, scleroză multiplă, Parkinson, Addison și alte probleme neurologice. (2009, p. 174-175)

Trebuie să fim conștienți și responsabili, pentru că aceste afecțiuni și boli nu ne afectează doar pe noi.

Această problemă a glandelor suprarenale se transmite ereditar și astfel ajung și copii noștri să sufere de aceleași boli.

Senzația falsă de energie se mai poate datora și hormonilor de creștere injectați în animale, cu scopul stimulării cât mai rapide a creșterii lor.

Atât efectul, cât și consecințele consumului de carne în care sunt prezenți hormoni artificiali de creștere sunt aceleași ca în cazul adrenalinei.

O alimentație bogată în proteine de origine animală forțează ficatul să producă foarte mult colesterol.

Iar acest lucru duce la formarea de plăci în tot organismul și cu precădere la nivelul sistemului vascular, a rinichilor și a ficatului. Totodată, declanșează procesul de formare a calculozei la ficat și la colecist. (2009, p. 177)

O dietă bazată pe un consum ridicat de proteine de origine animală duce la scăderea nivelului de mangan din corp, cauzând spasme, convulsii, boala Parkinson, dificultăți în transmiterea impulsurilor neuronale (aritmie cardiacă, fibrilații, miastenie, S.O.B.) și boala Lou Gehrig. (2009, p. 178)

Robert Morse spune că atât carnea, cât și toate produsele derivate din ea inflamează și irită organele sexuale. O consecință a consumului de carne este apariția prostatitei, o afecțiune a prostatei.

Suprasaturate cu hormoni de creștere, prafuri, antibiotice, pesticide și erbicide, animalele ajung să sufere de aceleași boli ca oamenii. Iar unii dintre fermierii/crescătorii de animale nu ezită să le hrănească cu carne provenită de la alte animale moarte sau bolnave.

Carnea asta infestată ajunge apoi în farfuria ta. Nici nu e de mirare atunci că apar maladii gen ”boala vacii nebune” sau ”copita și botul”.

Ce crezi că se întâmplă în corpul tău atunci când mânânci carnea unui animal hrănit astfel? Sau a unuia care a suferit de cancer?

Celulele roșii moarte prezente în carne au un conținut mare de fier ionizat (altul decât cel prezent în vegetale), care este dăunător pentru organism, în special atunci când e consumat în cantități mari. (2009, p. 178)

Dr. Robert Morse enumeră o altă serie de consecințe negative datorate consumului de carne:

”- scăderea nivelului de crom (necesar în afecțiunile legate de transferul de insulină);

- scăderea nivelului de zinc (necesar în producerea insulinei și a energiei);

- lezarea țesuturilor hepatice, pancreatice și renale;

- scăderea nivelului de calciu și a absorbției și utilizării calciului;

- creșterea nivelului de sodiu (ceea ce va produce anemie);

- creșterea nivelului de azot și de fosfor (ceea ce va spori acidoza);

- amețeli, tulburări de echilibru și stări spastice datorate scăderii nivelului de mangan;

- consumul de carne duce la creșterea tensiunii arteriale, prin retenție de apă și coagularea lipidelor;

- consumul de carne asociat cu aportul suplimentar de vitamina C intensifică asimilarea fierului, conducând astfel la creșterea toxicității fierului;

- consumul de carne roșie este asociat cu creșterea compușilor de tip N-Nitroso din culturile de bacterii intestinale, care pot produce cancer de colon;

- consumul de carne este recunoscut a fi cauza principală care conduce în mod direct la degradarea danturii.” (2009, p. 178-179).

În Studiul China autorii au făcut o analiză comparativă a efectelor consumului de carne față de efectele consumului de vegetale asupra organismului nostru.

Realizat pe 650 de mii de oameni din Indonezia și China, pe o durată de 22 de ani, studiul demonstrează, cu lux de amănunte, faptul că ingerarea cărnii duce la cancer.

Cum au procedat? Au împărțit voluntarii în două grupuri. Primul grup a consumat carne, iar al doilea, doar vegetale. Grupul care a consumat carne s-a îmbolnăvit de cancer, în timp ce grupul vegetarian crudivor a rămas într-o stare excelentă de sănătate.

Apoi au inversat meniurile, dându-le carne celor care inițial au primit doar vegetale crude și viceversa. Și cei cărora înainte li s-a dat carne s-au însănătoșit de la consumul de vegetale, iar cei cărora li s-au dat vegetale, s-au îmbolnăvit de la consumul de carne.

Cercetătorii au repetat experiența asta de 50 de ori, vreme de 22 de ani. Iar dovezile au fost incontestabile: consumul de carne duce, invariabil, la cancer.

Concluzii

Hai să privim practic lucrurile. Am făcut un tabel, pentru a vedea, pe scurt, ce anume avem de câștigat și ce avem de pierdut în urma consumului de carne.

Eu am făcut calculul și sincer, îmi dă cu virgulă. Ție cum ți-a ieșit?

 Surse:

Imagini:

Poza 1, poza 2, poza 3, poza 4.

Informații:

1. Livestock s Long Shadow

2. Meat Production Wastes Natural Resources

3. Facts about Pollution from Livestock Farms

4. Dr. Călin Mărginean, Dieta ideală

5. Dr. Robert Morse, Să trăim sănătos fără toxine, Editura Paralela 45, 2009

6. Dr. Norman Walker, Become Younger, Editura Norwalk Press, 1995

7. Dr. T. Colin Campbell și Thomas M. Campbell II, Studiul China, Ed. Paperback, 2006

Video:

http://www.youtube.com/

Te rog să-mi dai like dacă ți-a plăcut articolul și să te înscrii pe lista mea de newsletter, pentru a te putea anunța imediat ce postez ceva nou.